Violenţa sexuală

Ştiaţi oare că violenţa sexuală reprezintă orice formă de constrângere asupra actului sexual şi de comportament exagerat cu conţinut sexual: de exemplu, comentariile cu conţinut sexual, precum şi aluziile, privirile şi apelurile telefonice cu acelaşi conţinut…

Una dintre cele mai grave forme de violenţă (după caracterul crud al său şi consecinţele sale) este violenţa sexuală împotriva voinţei şi dorinţei unei persoane.

Violenţa sexuală în sine încalcă unul dintre drepturile cele mai importante ale omului – dreptul la reproducere, adică dreptul legat de relaţiile sexuale şi naşterea copiilor (mai multe detalii aici).

Fiecare persoană are dreptul să decidă dacă intenţionează să aibă sau să refuze relaţii sexuale cu o altă persoană. Este un drept inalienabil. Dacă însă a fost obligat cu forţa, cu ameninţările sau cu înşelăciune să o facă, această acţiune va fi calificată ca violenţă.

Acţiunile violente cu caracter sexual sunt pedepsite aspru de lege. Pentru asemenea acţiuni nu trebuie să existe circumstanţe atenuante. Afirmaţia se referă şi la adolescenţi şi adolescente. Dacă un adolescent care a împlinit vârsta de 14 ani a comis asemenea fapte, el poate fi atras la răspundere penală. Şi aici nimeni nu va reduce pedeapsa, invocând vârsta.

Mai există un alt element de care trebuie să ţinem cont neapărat.

Pentru relaţii sexuale cu un adolescent care nu a atins vârsta „consimţământului” (află despre asta în continuare), INDIFERENT de faptul dacă aceste relaţii au fost convenite sau comise prin constrângere, persoana de vârsta majoratului care a comis această faptă poate fi atras la răspundere penală.

Vârsta consimţământului +

Ce este violenţa sexuală?

sexviolence_2

Violul (relaţiile sexuale cu aplicarea violenţei sau ameninţării cu violenţa) – este doar una din formele de violenţă sexuală, forma cea mai extremă. Apropo, cuvântul „viol” provine din latină şi înseamnă „furt”, iar în acest caz este vorba de furtul de bunuri şi de furtul de sănătate, un atentat la personalitatea şi drepturile omului.

Violenţă sexuală sunt considerate multe alte acţiuni în care nu neapărat este utilizată forţa, iar printre acestea se numără: comentariile ofensatoare cu conotaţie sexuală, precum şi aluziile, privirile şi apelurile telefonice cu acest conţinut; demonstrarea organelor sexuale (exhibiţionism); atingerea nedorită a diferitelor părţi ale corpului; înşelăciunea, şantajul, ameninţarea, cu scopul de a obliga la relaţii sexuale sau nuditate; obligarea de a participa la „jocurile sexuale” ale adulţilor; demonstrarea pornografiei.

Mai există un fenomen răspândit – hărţuirea sexuală. În ciuda faptului că aceasta pare inofensivă, ea poate avea consecinţe serioase asupra persoanei. Potrivit definiţiei, hărţuirea sexuală vizează actele sexuale cu persoane care depind de autoritatea celeilalte persoane, iar constrângerea sau violul reprezintă toate fapte penale care trebuie urmărite corespunzător. Pentru explicarea acestor fenomene, vom oferi câteva exemple de hărţuire:

  • Observaţii penibile în stradă („Puicuţă, hai să ne distrăm împreună!”)
  • Atingerile în transportul public, la discotecă, la coada din magazine sau alte instituţii
  • „Semnele de atenţie” ale şoferilor, ale persoanelor necunoscute în lift, ale vecinilor din tren
  • Glumele nepotrivite, comentariile indecente, gesturile obscene.
Oricum le-am spune, în orice caz acestea sunt semne de atenţie sexuală, pe care ţi le acordă o altă persoană, îţi provoacă sentimente neplăcute, stânjeneală, disconfort şi care continuă în ciuda atitudinii tale negative. Şi nu este cazul să te prefaci că nu-ţi plac, că nu se întâmplă nimic, încercând să eviţi întâlnirile cu persoana care insistă sau să păstrezi tăcerea cu mândrie.

Dacă taci şi în genere nu reacţionezi, atunci persoana care te abordează poate decide uşor că asta îţi place sau că îţi este frică de ea. Uneori este suficient să spui în cuvinte, clar şi cu determinare, că asta nu-ţi place. Spune direct şi fără frică: „NU. Încetează asta!” şi cere să nu mai facă acţiuni care îţi provoacă disconfort, să nu te mai privească aşa ori să vorbească într-un anumit fel care te stânjeneşte. Dacă asta nu ajută, este potrivit să ceri ajutorul unei persoane adulte în care ai încredere, fie că e vorba de fratele tău, profesor, antrenor sau vecin. Iar în situaţiile în care nimeni nu te poate ajuta (de exemplu, atunci când cineva se lipeşte insistent de tine în troleibuz), ia măsuri de auto-apărare, cu încredere şi fără falsă modestie, de pildă, împinge cu coatele şi atrage atenţia altor pasageri sau a şoferului asupra situaţiei.

Dar atunci când posibilităţile fizice ale unei persoane sunt folosite pentru satisfacerea nevoilor sexuale ale altei persoane şi obţine din asta câştiguri financiare sau de alt ordin, aceasta se numeşte exploatare sexuală. Adesea asta se întâmplă în rezultatul înşelătoriei, constrângerii fizice sau psihice, folosirii statutului de dependenţă al persoanei. Exploatarea sexuală include, în primul rând, obligarea pentru practicarea prostituţiei, precum şi folosirea în mod sistematic a unei persoane de către altă persoană pentru satisfacerea nevoilor sexuale (cu alte cuvinte – pentru oferirea de servicii sexuale).

În Republica Moldova, Rusia, Ucraina şi în alte ţări sunt realizate acţiuni susţinute pentru combaterea fenomenului violenţei împotriva copiilor şi a exploatării lor sexuale. În anul 2007 Consiliul Europei a adoptat Convenţia privind protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale. Această Convenţie a fost semnată de 46 de state şi a fost ratificată de 26 dintre ele, inclusiv de Moldova, Rusia şi Ucraina.

Vrei să cunoşti prevederile Convenţiei? Pur şi simplu, intră aici.

Să admitem că ne-am lămurit împreună ce înseamnă violenţă. Însă întrebarea principală este ce să facem ca să n-o admitem. Şi cum să ne comportăm în situaţia de violenţă şi după ea, pentru a lăsa în trecut ceea ce s-a întâmplat. Despre asta citiţi deja în alte articole ale noastre.

Photo aici și aici